Back Nutriția bebelușilor născuți prin cezariană

Importanța imunității pentru nou-născuți și modul în care poate fi susținută

Sistemul imunitar protejează organismul de factorii externi dăunători precum germeni, fie ei bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți și toxine (substanțe chimice produse de microbi)1.  Acesta este de 2 tipuri: sistem imunitar înnăscut și sistem imunitar adaptativ, sau dobândit, care se dezvoltă în timpul vieții, atunci când sugarul intră în contact cu diverși agenți patogeni sau prin vaccinare.

Sistemul imunitar înnăscut este moștenit și este activ din momentul nașterii, fiind prima barieră a nou-născutului în fața dăunătorilor. Cel dobândit acționează împreună cu cel înnăscut, prin producția de anticorpi care protejează organismul de anumiți agenți externi. Acesta din urmă se dezvoltă după ce organismul a fost expus la agenți patogeni care provoacă diferite infecții sau boli, iar în urma acestora rămân prezenți în organism anticorpii. Astfel, la următoarea expunere, sistemul imunitar va recunoaște factorul dăunător și se va apăra împotriva acestuia. 
Sugarii primesc anticorpii de care au nevoie de la mamă – începând din viața intrauterină, prin placentă și apoi prin laptele matern. Cei mai numeroși anticorpi sunt cei de tipul Ig G (Imunoglobina G), singurii anticorpi care pot trece de la mamă la copil prin placenta și au ca scop susținerea sistemului imunitar nou-născuților după naștere. Un alt anticorp pe care mama îl poate transmite nou-născutului este Ig A, prin diverse secreții precum colostrul (primul lapte), salivă, lacrimi sau transpirație. Rolul acestuia este acela de a proteja organismul împotriva virusurilor, toxinelor sau bacteriilor, prin neutralizarea acestora la nivelul mucoaselor, dar și de a proteja nou-născutul împotriva diferitelor infecții sau alergii alimentare.

Modul în care putem susține imunitatea bebelușilor

Microbiomul sugarului se formează prin contactul pe care acesta îl are cu microbiomul mamei, întregul proces fiind influențat de interacțiunea pe care fătul o are cu acesta încă din perioada prenatală (între luna a treia de sarcină și momentul nașterii), tipul de naștere, vârsta gestaţională, tipul de hrănire, perioada diversificării și cea de după, mediu precum condițiile de igienă, locația etc. 
E important să ai un stil de viață sănătos și o alimentație echilibrată încă din timpul sarcinii, care să îți ofere un aport nutrițional corespunzător. După naștere, este recomandat să ai în vedere flora intestinală a nou-născutului tău, adică populația bacteriene de la nivelul intestinului. Ecosistemul microbian este stabilit în primii trei ani de viață și s-a demonstrat că vârsta gestațională, adică numărul de săptămâni de sarcină, modul de naștere și tipurile de hrănire ale sugarilor, afectează procesul de colonizare a microbiotei la nou-născuți2 .
Tractul gastrointestinal este foarte important pentru sănătatea umană, având un impact major asupra sistemului imunitar, întrucât 70-80% din celulele sistemului imunitar sunt prezente în intestin3 . Cum sistemul imunitar al nou-născutului nu este unul matur și are nevoie de toată susținerea celor din jur, în special a mamei, este important de știut că, încă de la concepție începe să se dezvolte microbiomul intestinal, adică baza pentru tot ceea ce reprezintă imunitatea și starea de sănătate a celui mic după naștere.
Nașterea prin cezariană poate induce o diversitate redusă a populațiilor bacteriene intestinale4   și poate întârzia colonizarea cu bacterii benefice, precum Bifidobacterium, sau chiar poate crește numărul de bacterii dăunătoare5 . A fost constatată o corelație între compoziția microbiotei la vârsta de 1 săptămână după naștere și probabilitatea apariției infecțiilor respiratorii în primul an de viață. Colonizarea întârziată și implicit cantitatea redusă de Bifidobacterii în primele trei luni de viață la nivelul microbiomului, au fost identificate ca fiind caracteristici ce contribuie la creșterea riscului de infecții respiratorii, boli autoimune și de obezitate6
Colonizarea microbiotei intestinale la nou-născuți este esențială pentru formarea unui tract gastrointestinal sănătos și, implicit, a unui sistem imunitar puternic. Susținerea acestei colonizări încă de la naștere prin modalitatea de hrănire și, după caz, suplimentarea cu probiotice - o încercare non-invazivă de a optimiza microbiota sugarului pentru a îmbunătăți sănătatea acestuia sau pentru a preveni anumite boli, poate contribui la prevenirea unor boli imun-mediate. Poți găsi mai multe detalii aici

În primele luni de viață, sugarul își ia necesarul de substanțe nutritive de care are nevoie prin laptele pe care îl primește. Alăptarea rămâne cea mai bună modalitate de hrănire a nou-născutului, având beneficii de neegalat pentru acesta, dar și pentru mamă (descoperă mai multe detalii despre acest proces aici). În cazul în care toate metodele de inițiere a alăptării nu au funcționat, la recomandarea medicului se poate introduce formula de lapte, care va fi utilizată ca înlocuitor parțial sau total al laptelui matern. Formulele de lapte suplimentate cu prebiotice, probiotice sau simbiotice reprezintă soluții nutriționale adecvate sugarilor, acestea îndeplinind un rol benefic în procesul de colonizare și maturizare al microbiotei intestinale a sugarilor, susținând în același timp dezvoltarea armonioasă a acestora. 
Ai grijă de flora intestinală a sugarului tău pentru ca acesta să crească puternic și sănătos. 

Dacă ai nevoie de suport în sarcină, alăptare sau în nutriția primilor ani ai bebelușului ne poți scrie direct pe site sau ai la dispoziție adresa de e-mail și un număr de telefon.

 

 

1https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=all-about-the-immune-system-90-P01665 
2Exploring the Science behind Bifidobacterium breve M-16V in Infant Health, Chyn Boon Wong , Noriyuki Iwabuchi și Jin-zhong Xiao, Publicat: 25 iulie 2019
3https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33803407/
4Neu J, Rushing J: Caesarian versus vaginal delivery: long-term infant outcomes and the hygiene hypotesis. Clin Perinatol 2011;38;321-331
5Nagpal R, et al. Frontiers in Microbiology. 2017; 8:1388; Nagpal et al. Sci rep. 2017; 7:10097
6Korpela and de Vos Curr Opin Microbiol. 2018; 44:70-78.; Martin, et al. PLOS one. 2016; 11:e0158498


Superioritatea Aptamil
NUTRI-BIOTIK

Special conceput să susțină sistemul imunitar al copilului tău în fiecare etapa de vârstă

Aptamil
Rețetă avansată

Rețetă avansată

Inspirată de 50 de ani de cercetare avansată a laptelui matern

Imuno-Nutrienți

Imuno-Nutrienți

Vitaminele C&D, în cantitățile adecvate vârstei, contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar

Nutri-Fibre

Nutri-Fibre

Mixul nostru unic de oligozaharide GOS/FOS2 și 3’-GL3 – o oligozaharidă cu structură identică celei regăsite în laptele matern

Fără ulei de palmier adăugat

Fără ulei de palmier adăugat

Susținut de Societatea Română de Pediatrie

Susținut de Societatea Română de Pediatrie

Alătură-te și tu comunității
AptaNutricia

150.000+ de mămici mulțumite
150.000+

părinți mulțumiți

5+ experți dedicați
5+

experți dedicați

300+ articole create de experți
300+

articole create de experți

10.000+ răspunsuri anuale la întrebările mămicilor
10.000+

răspunsuri anuale la întrebările părinților

150.000+ de mămici mulțumite
150.000+

părinți mulțumiți

5+ experți dedicați
5+

experți dedicați

300+ articole create de experți
300+

articole create de experți

10.000+ răspunsuri anuale la întrebările mămicilor
10.000+

răspunsuri anuale la întrebările părinților