Acidul folic este o vitamină din grupul B solubilă în apă, care ajută la formarea celulelor sănătoase. Organismul nu poate face rezerve de acid folic, iar suplimentarea cu acid folic este esențială în timpul sarcinii, pentru o bună dezvoltare a fătului. Acidul folic previne defectele de tub neural care determină anomaliile severe la nivelul creierului și măduvei spinarii și diminuează riscul de naștere prematură. Acidul folic este forma sintetică a vitaminei B9, iar forma utilizată de organism este folatul.
În primele săptămâni de sarcină, acidul folic ajută tubul neural (din care se dezvoltă creierul și șira spinării) să se închidă, prevenind spina bifida, și contribuie la formarea inimii și sistemului circulator.
Un supliment de 800 de micrograme (μg) de acid folic se recomandă zilnic, încă din perioada dinaintea concepției și în primele 13 săptămâni de sarcină pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a fătului. Acidul folic este necesar pentru buna funcționare a organismului, fiind implicat în producția de material genetic (ADN), transformarea proteinelor, ”cărămizile” de bază din care se clădesc celulele noastre, metabolismul carbohidraților și lipidelor. Tot acidul folic susține funcționarea sistemului nervos și joacă un rol în formarea globulelor roșii.
Dr. Octavia Puiu
Medic Primar Obstetrică-Ginecologie
Spina bifida este un defect congenital reprezentat de închiderea incompletă a tubului neural la sfârșitul primei luni de sarcină. Într-o porțiune a coloanei vertebrale cele două părți care nu reuşesc să se unească, pot lăsa măduva spinării expusă. Nu se cunosc toate cauzele apariției spina bifida. Defectul se întâlnește la feții cu anomalii cromozomiale, cum ar fi trisomiile 13 și 18, triploidiile. Unele dovezi sugerează că boala poate fi genetică, dar în cele mai multe cazuri nu există antecedente familiale. Un puseu de febră în timpul sarcinii poate mări riscurile unei femei de a naşte un copil cu spina bifida. Diabetul necontrolat crește riscul de defecte congenitale, anumite medicamente administrate în epilepsie sau în boli psihice (acid valproic) cresc riscurile de a naște un copil cu spina bifida.
Studiile arată că administrarea de acid folic în lunile dinaintea concepției și în primele 13 săptămâni de sarcină reduce riscul de defecte de tub neural, ca spina bifida, anencefalia, encefalocelul precum și riscul de avort spontan. Unele defecte congenitale ale inimii , și nașterea prematură pot fi și ele prevenite prin administrarea de acid folic în sarcină.
În forma sa sintetică, acidul folic se găsește în suplimentele prenatale, precum și în cereale sau pâine îmbogăţite cu vitamine. În ultima vreme, suplimentele prenatale au început să fie îmbogățite cu forma asimilabilă de organism – folatul.
În forma naturală (folat), se găsește în legume verzi (broccoli, spanac, varză kale), fructe, semințe sau orez brun.
Cât acid folic trebuie să iei în sarcină
Dacă eşti deja însărcinată, medicul îți va recomanda administrarea suplimentelor cu acid folic. Cele mai multe dintre vitaminele prenatale conţin 0,8 mg până la 1 mg de acid folic pe zi, ceea ce ar acoperi necesarul de acid folic în sarcină. Dar trebuie să consumi în egală măsură şi alimente care conţin acid folic.
Alimente bogate în acid folic (vitamina B9)
Linte – o cană de linte (gătită) conține 358 micrograme (μg) de folați, acoperind 90% din doza zilnică recomandată de acid folic.
Rinichi – o cană de rinichi gătiți conține 131 de micrograme de folați, acoperind 33% din doza zilnică recomandată (DZR) de acid folic.
Sparanghel – o cană de sparanghel conține 134 micrograme de folați, acoperind 34% din doza zilnică recomandată de acid folic.
Sfeclă - o cană de sfeclă conține 148 micrograme de folați, acoperind 37% din doza zilnică recomandată de acid folic.
Alte bune surse de acid folic: spanac, suc de ananas, seminţe de floarea soarelui, avocado, suc de portocale, cartof dulce, dovlecel, varză, fasole verde, castane, nuci, ouă, căpşune, banane, grapefruit, pepene galben, germeni de grâu.
