Pe zi ce trece, juniorul tău devine mai abil și mai independent. Cu fiecare pas pe care îl face, descoperă la propriu și la figurat lumea din jurul lui. Meniul copilului de 1 an trebuie să îi susțină creșterea și dezvoltarea și să țină cont de particularitățile nutriționale ale acestei vârste. Iată ce trebuie să conțină meniul copilului de 1 an.
Noi alimente și noi texturi intră în meniul copilului de un an. Este vârsta la care dorința de explorare a copilului tău se manifestă și la masă. Oferă-i șansa de a-și exersa abilitățile motorii fine, apucând cu mânuțele bucățelele de mâncare, și profită de curiozitatea lui, pentru a-i introduce în meniu noi alimente sănătoase.
Ține cont, însă, de faptul că la această vârstă, nevoile nutriționale ale copilului tău sunt foarte mari, dar stomacul lui este în continuare mic. Oferă-i alimente bogate în nutrienți care să susțină dezvoltarea și creșterea- accelerate la această vârstă.
Ce tip de lapte trebuie să mănânce copilul la 1 an?
Laptele rămâne un aliment important în meniul copilului de 1 an, dar și după această vârstă. Îi acoperă o mare parte din necesarul de calciu și vitamina D, nutrienți esențiali la acest prag de dezvoltare, când juniorul tău face primii pași independenți și are nevoie de oase puternice.
Dacă nu-i mai poți oferi lapte matern, copilul tău trebuie să aibă în meniul zilnic aproximativ 500 ml de formulă de lapte adaptată vârstei lui, îmbogățită cu vitamine, minerale și acizi esențiali în cantitatea corectă. Vitamina D, care contribuie la dezvoltarea normală a oaselor și a dinților, precum și la funcționarea normală a sistemului imunitar, Vitamina C, care ajută la absorbția fierului și susține funcționarea sistemului imunitar, fierul, necesar pentru dezvoltarea cognitivă normală, calciul și acizii grași esențiali sunt unii dintre nutrienții de care copilul tău are nevoie în această perioadă și care sunt acoperiți în mare parte formula de lapte adaptată vârstei.
În ciuda opiniei mamelor, că după vârsta de un an, laptele de vacă poate intra în meniul copilului, acest lucru este nu doar contraindicat, ci este și periculos pentru junior.
Laptele de vacă conține o cantitate dublă de proteine față de laptele matern și este greu de procesat de către rinichii copilului mic, are grăsimi saturate, nesănătoase pentru el și nu îi oferă nutrienții necesari la această vârstă.
Dr. Amelia Dan
Medic Primar Pediatrie
Acesta poate fi introdus în perioada de diversificare a alimentației doar în preparate (de exemplu, brânzică de vaci preparată în casă, din iaurt, care se poate da după vârsta de 6 luni), dar abia după vârsta de 3 ani, sistemul digestiv al unui copil poate procesa eficient laptele de vacă, băut ca atare.
Formula de lapte este singurul tip de lapte care poate să ofere copilului mic un suport nutrițional adecvat, aceasta fiind denumită în limbaj de specialitate “substituent de lapte matern”, tocmai pentru că este cea mai apropiată de structura laptelui matern.
Denumirea populară de ”lapte praf” poate stârni confuzii, iar mamele pot crede că laptele de vacă este de preferat unei formule de lapte sau că pot da direct lapte de vacă bebelușului lor, de vreme ce formulele de lapte au la bază tot laptele de vacă.
Aceste formule, substituent de lapte matern, au, însă, în compoziție un lapte de vacă modificat, astfel încât să acopere exact nevoile nutriționale ale copilului mic - se modifică structura proteică, astfel încât raportul dintre proteinele din zer și cazeină să fie 60/40, la fel ca în compoziția laptelui matern, se introduc o serie de aminoacizi, cu o structură similară celor din laptele matern, lipide bune (acizi grași polinesaturați, cu lanț lung, care ajută la dezvoltarea retinei și a sistemului nervos central) vitamine, minerale și oligoelemente, în cantități potrivite, în funcție de vârstă. Nu în ultimul rând, oligozaharidele prebiotice introduse în formulele de lapte asigură dezvoltarea bacteriilor bune din sistemul digestiv, menținând sănătatea florei intestinale și susținând imunitatea.
Dr. Amelia Dan
Medic Primar Pediatrie
Alte alimente în meniul copilului de 1 an
Riscul de anemie este crescut pentru copii după vârsta de 1 an, deficiența de fier afectând dezvoltarea fizică, dar și cognitivă.
Formulele de lapte suplimentate cu fier acoperă, în mare parte, necesarul de fier pentru un copil la această vârstă (de 7 miligrame/zi pentru copiii între 1-3 ani). Asigură-te că în meniul copilului tău introduci și alte alimente bogate în fier: carnea, mazărea, fructele uscate, legumele cu frunze verzi.
Ține cont și de faptul că aceasta este perioada în care se stabilesc și consolidează preferințele alimentare. Este important să oferi copilului alimente din toate grupele alimentare și un meniu variat, acoperindu-i astfel necesarul de nutrienți și formând preferințe alimentare sănătoase.
Nu te descuraja dacă, într-o primă fază, copilul tău respinge anumite alimente, și nu le exclude din meniu ꟷ le va accepta ulterior mult mai greu.
Ce alimente să eviți
După prima aniversare, dacă diversificarea alimentației a fost făcută corect, meniul copilului este deja destul de variat. Ai grijă să urmărești semnele unei eventuale reacții de alergie sau intoleranță alimentară, atunci când introduci alimente noi în meniu, în special dacă în familie există un risc de alergii.
Evită alimente care pot prezenta risc de înec pentru copil: bucăți mici de legume sau fructe crude (morcovi, măr), struguri, stafide, nuci, floricele sau bomboane. Și supraveghează întotdeauna copilul la masă!
Alte reguli de urmat
După vârsta de un an, un copil ar trebui să aibă 3 mese și 2 gustări (sănătoase) în meniul zilnic. Mesele trebuie servite la aproximativ aceleași ore, iar ronțăiala între mese este de evitat, atât pentru a oferi timp sistemului digestiv să proceseze hrana primită, cât și pentru a evita supraalimentarea și riscul de obezitate.
